Vlad Filat a vizitat şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţii din raionul Hânceşti

www.stireazilei.md

Prim-ministrul Vlad Filat a vizitat astăzi şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţii din localităţile Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni, raionul Hînceşti, relatează MOLDPRES citînd un comunicat al Direcţiei comunicare şi relaţii cu presa de la Guvern.
În cadrul şedinţei de lucru desfăşurate pe şantierul de la Leuşoaia, a fost prezentat graficul de dare în exploatare a locuinţelor.
Conform graficului stabilit de către ministerul de resort cu firmele de construcţii, primele 15 case vor fi date în folosinţă la data de 5 noiembrie, următoarele 24 de case la 10 noiembrie, 82 de case - pe 15 noiembrie, 91 de case - pe 20 noiembrie, 329 de case - pe 25 noiembrie, 116 case - pe 30 noiembrie. Încă 49 de case vor fi finisate pînă la 5 decembrie. Pentru moment, sînt ridicate şi acoperite 400 de case.
Prim-ministrul Vlad Filat a spus că săptămîna trecută, printr-o decizie a Guvernului, Comisia naţională pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor a fost abilitată cu atribuţii suplimentare în ceea ce priveşte administrarea situaţiei sinistraţilor, iar astăzi dimineaţă au fost adoptate mai multe decizii importante, printre care şi cea cu privire la aprovizionarea şantierelor de construcţii cu cherestea.
Premierul a solicitat mobilizarea tuturor forţelor pentru a grăbi procesul de finalizare a lucrărilor, dînd asigurări că toate obligaţiile financiare ale Executivului în acest sens vor fi respectate. Vlad Filat s-a adresat firmelor de construcţie să abordeze problemele cu care se confruntă, în cazul în care acestea există, pentru a nu tergiversa procesul de construcţie.
“Noi avem nu doar responsabilităţi, dar şi sarcini comune. Trebuie să demonstrăm că împreună putem realiza lucruri care anterior păreau incredibile. Este o situaţie fără precedent, pe un teren viran fiind începută construcţia a peste 700 de case. Sînt sigur că vom reuşi, demonstrînd că putem face faţă tuturor provocărilor”, a spus Prim-ministrul.
Vlad Filat i-a informat pe primarii din localităţile sinistrate că astăzi s-a decis alocarea despăgubirilor pentru producătorii agricoli care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. În total, au fost alocate 11 mln de lei pentru toate categoriile de sinistraţi.
De asemenea, pe perioada rece a anului, aceştia vor primi cărbune şi lemne. La primirea caselor, sinistraţilor le va fi acordat mobilier şi electrocasnice de primă necesitate.
La şantierul Leuşoaia, Prim-ministrul a vizitat prima casă finalizată, care în curînd va fi dată în folosinţă. La final, Vlad Filat a sugerat tuturor persoanelor interesate să viziteze şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţi, pentru a cunoaşte realitatea şi a nu se lăsa dezinformate.

  IPOCRIZIE!

Deşi localitatea Costeşti, Ialoveni, nu a fost afectată de inundaţii, în 2008, la solicitarea fostului prim-vicepremier comunist Victor Stepaniuc, o parte din ajutoarele umanitare destinate sinistraţilor a fost repartizată consătenilor săi.
Folosindu-se de funcţia înaltă, deţinută în guvernul Greceanâi, fostul prim-vicepremier comunist, Victor Stepaniuc,  a solicitat ca o parte dintre ajutoarele umanitare venite din afara republicii pentru sinistraţii inundaţiilor din 2008 să fie repartizate consătenilor săi din Costeşti, Ialoveni, în perspectiva alegerilor din primăvara anului 2009. Deşi se preconiza doar împărţirea unor produse alimentare, oamenii au primit, pe lângă acestea, plăpumi şi… zeci de „seturi de bărbierit” pentru o singură familie (!). Efectul scontat însă a fost invers. Costeştenii l-au ras pe Stepaniuc prin numărul mic de voturi exprimate în favoarea comuniştilor la alegerile din anul trecut.
Ordin „verbal” de la prim-vicepremier
Câte un colet alimentar, câte o plapumă şi, culmea, de la 20 la 40 de seturi de bărbierit a primit fiecare dintre cei 205 costeşteni incluşi în lista primăriei privind distribuirea ajutorului umanitar pentru păturile social-vulnerabile prin intermediul Societăţii „Crucea Roşie” în toamna anului 2008. Dacă numele a 193 de persoane şi în dreptul fiecăruia câte un colet alimentar şi o plapumă sunt scrise la calculator, numele altor 12 oameni din coada listei şi seturile de ras sunt scrise cu pixul.
Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind modul de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare, adunate în legătură cu inundaţiile din vara anului 2008, condusă de deputatul liberal Gheorghe Brega, arată că preşedintele Societăţii „Crucea Roşie” din Moldova, Larisa Bârcă, care sărise să acorde ajutor sinistraţilor la apelul guvernanţilor, a fost „rugată verbal” de Victor Stepaniuc să ducă produse alimentare la Costeşti. Asta deşi această localitate nu a avut de suferit de pe urma inundaţiilor, arată datele Departamentului pentru Situaţii Excepţionale.
2000 de kilograme de alimente pentru 18 la sută din voturi
Zis şi făcut. Conform facturii de expediere nr. 061556 a Societăţii „Crucea Roşie” din Moldova din 30 septembrie 2008, primăriei Costeşti i-au fost expediate 482,5 kilograme de orez, 386 de kilograme de mazăre uscată, 965 kilograme de fasole, 965 kilograme de făină de grâu, 386 kilograme de paste făinoase şi 579 kilograme de zahăr în valoare totală de 70.626 de lei. Deşi „Crucea Roşie” a donat numai produse alimentare, nu se ştie cum şi de unde oamenii au primit păturile şi cele peste 5.000 de seturi de bărbierit.
Să nu uităm însă că, în acea perioadă, Victor Stepaniuc era şi preşedintele Comisiei guvernamentale pentru ajutoarele umanitare.
Toate grijile lui Stepaniuc pentru alimentaţia şi igiena consătenilor însă nu au dat rezultatele dorite. La alegerile din 5 aprilie 2009, costeştenii au acordat cea mai mare încredere partidelor care au format ulterior Alianţa pentru Integrare Europeană (PL – 32,42%, AMN – 16%, PLDM – 13,39%), iar la cele repetate din 29 iulie situaţia comuniştilor a fost şi mai catastrofală. Au acumulat numai 18,76 la sută din voturile exprimate la Costeşti.
„Mă întreabă când mai aduc de acelea de bărbierit”
Solicitaţi de JURNAL, oficiali de la primăria Costeşti ne-au spus că ajutoarele umanitare au ajuns în sat prin intermediul preşedintelui organizaţiei de veterani din localitate, Vladimir Şandrovschi. „Lumea a rămas tare mulţumită. Coletele conţineau câte un pachet de trei-patru kilograme de produse alimentare, un pachet cu Bingo, săpunele, o plapumă şi acelea de bărbierit erau aparte. Şi femeile veneau şi luau pentru bărbaţii lor. Şi acum mă întâlnesc pe drum şi mă întreabă când mai aduc de acelea de bărbierit? De-amu Amin, le zic”, ne-a declarat Şandrovschi. Pensionarul nu are habar că acele ajutoare umanitare erau destinate sinistraţilor şi neagă faptul că în această afacere ar fi fost implicat Victor Stepaniuc. „Noi n-am vorbit oamenilor despre politică. Am primit ajutoarele de la stat, nu de la politică”, adaugă Şandrovschi.
„E răspunderea doamnei de la Crucea Roşie”
Fostul oficial comunist îl contrazice însă pe consăteanul său. Stepaniuc îşi aminteşte că a existat un demers al primarului din Costeşti. „Noi am avut discuţia cu doamna de la „Crucea Roşie” înainte de 9 mai. Ne gândeam la nişte ajutoare pentru veterani”, zice fostul comunist. Acesta admite că s-a produs „o confuzie”, odată ce ajutoarele umanitare destinate sinistraţilor au ajuns la oameni care nu au avut de suferit de pe urma apelor, „dar asta rămâne pe răspunderea doamnei de la Crucea Roşie”.

Victor Stepaniuc nu-şi aminteşte nimic despre seturile de bărbierit pe care le-au primit costeştenii. Cât despre repartizarea ajutoarelor umanitare, inclusiv în interesele fostului partid de guvernământ, Stepaniuc „nu vrea să confirme acest lucru”, iar dacă au existat nereguli, fostul oficial le pune pe seama primarilor de localităţi. Totodată, cererile guvernului de a repartiza ajutoarele sinistraţilor înainte de campaniile electorale pentru a obţine dividende politice sunt, în opinia lui Stepaniuc, „cazuri aparte”. Acesta ţine să mai menţioneze că cei care au pregătit raportul respectiv „sunt interesaţi politic”.
Ajutoare umanitare în ajun de alegeri
Raportul Comisiei parlamentare condusă de Gheorghe Brega a scos la iveală mai multe nereguli. Printre acestea se numără şi faptul că guvernarea comunistă s-a folosit de necazul sinistraţilor de la finele anului 2008 pentru a-şi face campaniile electorale din 2009. Astfel, o parte din ajutoarele umanitare şi din banii adunaţi pentru ajutorarea acestor oameni necăjiţi nu au ajuns la destinaţie. Dacă diferenţa dintre banii adunaţi şi cei cheltuiţi pentru sinistraţi constituie, potrivit Comisiei care a adunat o groază de documente, 25 979 335 de lei, o evidenţă strictă a ajutoarelor umanitare nu a existat, fapt ce a permis repartizarea acestora după bunul plac al fostei conduceri.
Greceanâi ruga
Un singur exemplu arată că ajutoarele umanitare venite în Republica Moldova prin intermediul Societăţii „Crucea Roşie” pentru ajutorarea sinistraţilor au fost distribuite în 13 raioane. Printre acestea se numără şi Comrat, Tighina, Donduşeni, Basarabeasca, Călăraşi care nu au avut nimic în comun cu inundaţiile din vara lui 2008. Preşedintele Societăţii „Crucea Roşie” din Moldova, Larisa Bârcă, a declarat membrilor Comisiei parlamentare că au parvenit cereri de acest gen în special în lunile februarie-martie 2009 şi iunie–iulie 2009, adică tocmai în ajunul alegerilor din 5 aprilie şi 29 iulie anul trecut. Iată conţinutul unei asemenea cereri nr. 1144-663 din iunie 2009 semnată de conducerea guvernului de atunci: „Prin prezenta, Vă rugăm respectuos să acordaţi un ajutor umanitar, constituit din articole igienice, pentru 130 de familii social-vulnerabile identificate”. Interesant e că în cerere nu este specificat volumul ajutorului umanitar, locul de destinaţie, nu sunt nominalizate persoanele cărora le-a fost distribuit ajutorul umanitar.
Raisa Lozinschi-Hadei

Bătut în cuie! Primele 15 familii sinistrate vor intra în casă nouă pe 5 noiembrie.

Sursa imagine: pldm.md

Primele 15 case pentru familiile sinistrate din satele Cotul Morii şi Nemţeni din raionul Hânceşti vor fi date în exploatare pe data de 5 noiembrie, alte 24 de case pe 10 noiembrie, 82 de case – pe 15 noiembrie, 91 de case – pe 20 noiembrie, 329 de case – pe 25 noiembrie şi 116 case – pe 30 noiembrie. Încă 49 de case vor fi finisate până la 5 decembrie. Momentan, sunt ridicate şi acoperite 400 de case.

Prim-ministrul Vlad Filat a vizitat astăzi şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţii din localităţile Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni, unde a fost prezentat graficul de dare în exploatare a locuinţelor.

Premierul a solicitat mobilizarea tuturor forţelor pentru a grăbi procesul de finalizare a lucrărilor, dând asigurări că toate obligaţiile financiare ale Executivului în acest sens vor fi respectate. Premierul s-a adresat firmelor de construcţie să abordeze problemele cu care se confruntă, în cazul în care acestea există, pentru a nu tergiversa procesul de construcţie. 

„Noi avem nu doar responsabilităţi, dar şi sarcini comune. Trebuie să demonstrăm că împreună putem realiza lucruri care anterior păreau incredibile. Este o situaţie fără precedent, pe un teren viran fiind începută construcţia a peste 700 de case. Sunt sigur că vom reuşi, demonstrând că putem face faţă tuturor provocărilor”, a spus premierul Filat.

Autor: Lina Susan
Sursa: hotnews.md

Asistenţă umanitară din Bulgaria va sosi marţi pentru cei afectaţi de inundaţii în Moldova

Bulgaria a oferit asistenţă umanitară persoanelor afectate de inundaţiile din Moldova, care marţi, 26 octombrie va ajunge în satul Stoianovca din raionul Cantemir.

Încărcătura umanitară cu greutatea de 58 de tone conţine lucruri necesare locuitorilor afectaţi de inundaţii din satele Stoianovca şi Antonovca, precum corturi, plapume, încălţăminte, conserve în valoare de circa 54 mii de euro, i s-a comunicat agenţiei multimedia Novosti-Moldova la Ambasada Bulgariei în RM.
 Novosti-Moldova.

GUVERNUL VA ALOCA 9,5 MIL. LEI PENTRU LICHIDAREA CONSECINŢELOR INUNDAŢIILOR.

Guvernul va aloca încă 9,5 mil. lei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara acestui an. Decizia a fost luată marţi de către Comisia naţională pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor.

După cum relatează INFOTAG, premierul Vladimir Filat a menţionat marţi în cadrul unui briefing că 763 mii lei vor fi alocate pentru recuperarea prejudiciului material pentru 16 familii, care au preferat ca în locul caselor să primească bani.
„Sinistraţii vor putea primi aceşti bani chiar astăzi”, a dat asigurări premierul.
Potrivit lui, 163 de proprietari de teren, pe care sînt construite casele pentru sinistraţi vor primi compensaţii. În acest scop sînt prevăzute 912 mii lei.
„Totodată, 16 familii vor primi cîte 80 mii lei opentru restabilirea imobilelor. 5974 gospodării vor primi ajutor în legătură cu faptul că în rezultatul inundaţiilor culturile lor au avut de suferit. În total, în urma inundaţiilor au avut de suferit 5289 ha de culturi. Pentru fiecare hectar va fi acordat cîte 1 mil. lei. 2,5 mil. lei sînt prevăzute pentru achitarea serviciilor cadastrale”, a spus Filat.
 http://www.infoportal.md/

Apele s-au retras, suferinţa a rămas.

Boris Gâlcă, reprezentant adjunct UNFPA, le dă sfaturi tinerilor părinţi

Apele care au trecut în luna iulie peste mai multe sate din raionul Hânceşti au lăsat în urmă multe destine frânte. Chiar şi acum, după aproape patru luni de când Prutul a venit cu o furie de nedescris peste casele oamenilor, mulţi dintre ei îşi deplâng soarta.  

Când s-a întâmplat tragedia, Mariana Butnaru din Cotul Morii era însărcinată în luna a şaptea. Din fericire, cu trei săptămâni în urmă a adus pe lume o fetiţă de 4 kg, perfect sănătoasă. Tatăl fetiţei este Pavel Harabagiu, de 22 ani, din Sărăteni, satul învecinat. Dragostea lor s-a înfiripat acum trei ani. Nu ştiu din ce motiv, părinţii flăcăului s-au împotrivit acestei relaţii. Tinerii au continuat să se iubească în pofida tuturor piedicilor. Când a aflat că Mariana este însărcinată, Pavel s-a mutat cu traiul la părinţii ei. Până în ziua de azi tânărul nu are buletin de identitate. Nu s-a adresat după document de teamă să nu fie luat la armată. Neavând acte, nu au putut să se căsătorească, iar fetiţa poartă numele mamei.

În una din zile, după ce a venit viitura, Mariana se ducea cu maică-sa în satul vecin să ia indemnizaţia de 500 de lei oferită de guvern. Atunci s-a întâmplat o tragedie. În timp ce maşina se deplasa pe malul unui iaz, acesta s-a surpat şi s-au răsturnat. „Am crezut că am pierdut fetiţa, dar, din fericire, ea nu a fost afectată”, spune Mariana privind cu drag odoraşul din braţele sale. Li s-a oferit o odaie în Şcoala-internat pentru copiii cu dizabilităţi din Hânceşti, împreună cu părinţii Marianei. La internat au fost cazaţi mai mulţi sinistraţi. Unii dintre ei s-au întors la casele lor avariate, aşteptând ziua când li se va oferi o locuinţă nouă.
 

Singurele persoane care nu vor avea unde să se întoarcă sunt Mariana şi Pavel cu fetiţa lor. Deoarece nu erau căsătoriţi când au fost inundaţiile, ei nu s-au regăsit în lista sinistraţilor care urmează să primească o casă. Tânăra mămică s-a plâns că tot din acest motiv n-a primit nici cărucior pentru micuţă, precum li s-a dat altor familii. Şi deoarece o problemă nu vine niciodată singură, Mariana nu poate primi nici indemnizaţia lunară pentru nou-născut. Câteva luni a lucrat la un agent economic, care refuză să-i plătească. Neavând acte, nici Pavel nu lucrează, dar un copil mic are nevoie de multe. Tânăra mămică ni se plânse că mâncarea de la şcoala-internat este proastă. Ca urmare, ea nu are lapte suficient şi pe fetiţă o doare mereu burta. În timp ce Mariana ni se jeluia, strigă maică-sa. „Nu te plânge, că nici asta n-o să ni se dea”.

Boris Gâlcă, reprezentant adjunct UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie în R. Moldova, ne-a spus că această familie se află într-o situaţie foarte dificilă. „Deşi au un copil, neavând oficiată căsătoria, nu vor putea primi o casă separată”, susţine Gâlcă. El l-a sfătuit pe Pavel să obţină buletin de identitate şi să-şi înregistreze căsătoria. În acest caz, s-ar putea ca părinţii Marianei să primească o casă mai mare, unde vor putea locui şi tinerii. Reprezentanţii administraţiei publice locale au aflat povestea acestor doi tineri din presă. Ei au promis că le vor ajuta să obţină acte, iar cât priveşte casa, nimeni nu a avut nicio soluţie.

În timpul calamităţilor naturale cei mai vulnerabili sunt bătrânii şi gravidele

Mariana, fiind gravidă, a fost evacuată din sat chiar imediat după inundaţii. Galina Bivol, asistentă medicală din Sărăteni, povesteşte că pe 7 iulie, când a venit viitura, toţi lucrătorii medicali au fost chemaţi la datorie. „Am lăsat în voia Domnului gospodăria mea şi m-am dus să evacuăm persoanele ţintuite la pat, femeile gravide, mamele care alăptează. Din gospodăria mea nu a rămas mare lucru. Am reuşit să trăim în casă doar un singur an şi acum este distrusă”, spuse cu tristeţe Galina Bivol.
Oamenilor din satele afectate le-au venit în ajutor medici din tot raionul. Tatiana Bicic, de la Medicina de urgenţă din Hânceşti, ne-a povesti că cea mai dificilă a fost seara de 7 iulie, când toată lumea era speriată, nimeni nu ştia ce trebuie de făcut. „Am mers prin sate fiind însoţiţi de primari şi asistente medicale, ca să-i salvăm, mai întâi, pe cei care făceau parte din grupul de risc. Pe o parte i-am dus la şcoala din Obileni, pe cei cu probleme de sănătate - la centrele de sănătate din Nemţeni, Hânceşti, Cărpineni. Femeile gravide care aveau risc de naştere prematură au fost transportate la maternitatea din Hânceşti”, ne împărtăşi din experienţa sa Tatiana Bicic. Şi lucrătorii medicali erau tensionaţi, pentru că participau la astfel de acţiuni pentru prima dată. „Am fost în stare de alertă şi în 2008, dar atunci, din fericire, nenorocirea ne-a ocolit”, spuse lucrătorul medical.
Deoarece în R. Moldova tot mai des au loc calamităţi naturale, a fost înfiinţat Centrul Republican Medicina Calamităţilor, susţinut de UNFPA. Colaboratorii centrului organizează seminare cu lucrătorii medicali din zonele afectate de inundaţii privind acordarea asistenţei de urgenţă femeilor însărcinate şi mamelor cu copii mici. La un astfel de seminar le-am întâlnit şi pe cele două doamne, Tatiana Bicic şi Galina Bivol, care ne-au împărtăşit experienţa din prima lor intervenţie în situaţie de criză.

R. Moldova, tot mai des afectată de calamităţi naturale

Ziua seminarului a coincis cu lansarea la nivel global a raportului „Starea Populaţiei Lumii 2010” şi reprezentanţii UNFPA din Moldova au decis să facă lansarea la Hânceşti.
În acest an în raport este descrisă situaţia femeilor şi fetelor adolescente în cazuri de urgenţă, conflicte armate şi calamităţi naturale. Această tematică se datorează aniversării a zecea de la adoptarea rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU privind protecţia şi siguranţa femeilor în vremuri de criză.

Raportul analizează, în premieră, indicatorii sănătăţii reproductive şi evoluţia acestora în situaţii de urgenţă. „Atunci când intervine o calamitate, un conflict armat sau altă situaţie de acest gen, viaţa continuă, femeile rămân însărcinate şi nasc copii. În vremuri îndelungate de criză şi refugiu, una din cinci femei de vârstă reproductivă poate rămâne însărcinată. Intervenţiile pentru asigurarea unor naşteri fără pericol în vremuri de criză sunt esenţiale pentru viaţa femeilor însărcinate şi a copiilor lor”, se arată în raport.

„Desfăşurarea unor instruiri privind acordarea asistenţei de urgenţă în domeniul sănătăţii reproductive este o noutate pentru R. Moldova. Sperăm că toţi lucrătorii medicali de acum încolo vor reacţiona rapid şi calitativ în situaţiile de urgenţă astfel ca toate naşterile să fie în siguranţă, iar toate mamele şi copiii să fie sănătoşi”, a declarat Boris Gâlcă, reprezentant adjunct UNFPA Moldova, în cadrul evenimentului de lansare a Raportului „Starea Populaţiei Lumii” 2010, care s-a desfăşurat la Hânceşti, una din localităţile puternic afectate de inundaţiile de astă-vară. 

Un articol de: Natalia Hadârcă 

www.timpul.md 

Guvernul a decis să acorde câte jumătate de tonă de cărbune pentru fiecare familie sinistrată.

Imaginea 1/1

Fiecare familie sinistrată va primi câte o jumătate de tonă de cărbune. Guvernul a luat această decizie în şedinţa de azi, care ar putea fi ultima până la anticipatele din noiembrie. Asta dacă joi Curtea Constituţională va spune că membrii Executivului incluşi pe listele electorale trebuie să-şi suspende activitatea pe durata campaniei, aşa cum prevede Codul Electoral.Autorităţile promit că primii sinistraţi vor putea intra în noile lor case pe 5 noiembrie. Oficialii îi grăbesc pe antreprenori să termine cât mai repede lucrările, pe când specialiştii spun că importantă este calitatea acestora. Oricum, însă, în primele zile ale lunii viitoare, de noi locuinţe vor putea beneficia cel mult 10 familii din satele afectate de inundaţii. Anunţul a fost făcut în emisiunea Publika Report de viceministrul Construcţiilor, Anatolie Zolotco.

Chiar dacă afară e frig, activitatea pe şantierul de construcţii continuă. Specialiştii susţin că noile tehnologii le permit realizarea lucrărilor chiar şi la temperaturi negative. 
Experţii sunt sceptici în ceea ce priveşte promisiunea autorităţilor. Ei cred că vor fi sinistraţi care se vor putea bucura de noile lor case abia în primăvară.
Autorităţile îi avertizează pe antreprenori că vor fi penalizaţi, în cazul în care nu vor reuşi să dea gata toate cele peste 700 de case în termenul prestabilit. Totodată, pe şantier mai sunt necesari încă cel puţin 700 de muncitori, pe lângă cei 1300 care lucrează în prezent.
PUBLIKA TV