Guvernul a decis să acorde ajutor material locuitorilor satului Nemţeni, raionul Hînceşti, care au avut de suferit în urma inundaţiilor din vara anului 2010.
Potrivit hotărîrii Guvernului, aprobate astăzi, din Fondul de Rezervă al Guvernului vor fi alocaţi 517,9 mii de lei şi circa 28 de metri cubi de cherestea în sumă de 80, 255 mii de lei pentru reparaţia a 11 case de locuit. De asemenea, Guvernul va evalua suma de bani necesară pentru construcţia a încă şase case pentru sinistraţii din Nemţeni.
Reprezentantul Cancelariei de Stat, Anatolie Onceanu, a declarat că bunurile materiale vor fi repartizate în baza listelor elaborate de către Consiliul raional Hînceşti. De asemenea, potrivit lui Onceanu, Executivul va aloca aproximativ 180 de mii de lei pentru procurarea unei case destinată unei familii, care şi-a pierdut locuinţa în urma inundaţiilor. Suma respectivă va fi prevăzută în bugetul de stat pentru anul 2012. 
Sursa: noi.md

Lucru de mântuială la Cotul Morii.

 

Pereţi cu mucegai, praguri şi uşi deteriorate. Aşa arată acum unele case de la Cotul Morii, un sat din raionul Hînceşti construit din temelii pentru sinistraţii din vara trecută. Oamenii spun că multe lucrări au fost făcute de mântuială pentru că Executivul a grăbit muncitorii să încheie construcţiile în termeni restrânşi şi a uitat de respectarea tehnologiilor.
Iarna a scos la iveală toate defectele de pe şantierul de la Cotul Morii. Abia acum oamenii îşi amintesc că unele praguri şi trotuare au fost turnate pe temperaturi scăzute, iar casele au crescut ca ciupercile după ploaie, contrar tuturor tehnologiilor de construcţie.
"Mortarul s-a turnat, dar pe parcursul nopţii au fost temperatura joasă până la minus 6 minus 10 grade şi clar că el trebuia să sufere". Şi unele din ele se macină", a declarat Ion Dumitru, paznic de şantier.

Uşile sunt o altă problemă. Aceste au trebuit să se umfle de umezeală ca muncitorii să-şi dea seama că nu sunt bune decât pentru interior. Solicitat de Publika TV, Ministrul Construcţiilor a declarat că firmele care au ridicat casele vor trebui să-şi repare gafele din banii lor.
”Asta şi vă spun, nu sunt finisate lucrările şi tot ce va fi depistat când va lucra comisia, va fi din contul companiilor de construcţii, simplu ca doi lei” a declarat ministrul Construcţiilor, Marcel Răducan.

 Articol de PUBLIKA TV ,

Imaginea 1/1

75 de familii din satul Nemţeni, raionul Hânceşti au primit titlurile de proprietate privată asupra terenurilor repartizate de către Guvern după inundaţiile din vara anului 2010. Acum sinistraţii vor avea posibilitatea să-şi conecteze casele noi la apeduct şi canalizare, energie electrică şi alte servicii.

Solemnitatea de înmânare a primelor titluri de proprietate familiilor din localităţile afectate de inundaţii a avut loc în incinta gimnaziului din satul Nemţeni. La eveniment a participat conducerea raionului Hânceşti, a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, alte persoane oficiale.

În acelaţi timp, peste 500 de familii sinistrate din Cotul Morii aşteaptă redistribuirea caselor. În urma inundaţiilor din anul trecut, Guvernul a construit peste 700 de locuinţe pentru sinistraţi, însă dar o treime dintre acestea pot fi locuite.

Toţi sinistraţii vor trece în casă nouă, până la Paşti.

Din totalul de 706 case care trebuie să fie construite pentru sinistraţii din raionul Hânceşti, doar 241 de case au fost date în exploatare, iar în 63 dintre ele locuiesc deja beneficiarii. Anunţul a fost făcut astăzi de către viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Anatolie Zolotcov, în cadrul şedinţa Comisiei naţionale pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor.

Totodată, potrivit acestuia, în luna martie este preconizată darea în exploatare a 61 de case, iar în luna aprilie – a 365 de case. Viceministrul a mai precizat că locuinţele ce urmează a fi date în exploatare au un grad de finisare de 95 la sută.

 

Cât priveşte drumurile din sat, potrivit lui Zolotcov, toate au fost pietruite în proporţie de 100%. 

Totodată, în cadrul şedinţei s-a menţionat că este planificată confecţionarea şi instalarea gardurilor între gospodării cu o lungime de 20 de km, inclusiv porţile şi portiţele din material lemnos.

În satul Cotul Morii urmează a fi construită Casa de Cultură (400 locuri), ambulatoriu, clădirea Primăriei şi a poştei, o şcoală pentru 400 de elevi şi o grădiniţă de copii pentru 120 locuri. Totodată, vor fi edificate două staţii de epurare a apei în satul Nemţeni şi Cotul Morii şi trei staţii de tratare a apei în fiecare localitate sinistrată.

  Prim-ministrul Vlad Filat a subliniat că prioritatea numărul unu este finalizarea caselor, solicitând antreprenorilor să grăbească lucrările de construcţie, iar comunităţii locale să se implice mai activ în aceste probleme. 

Autor: Lina Susan
Sursa: hotnews.md

Moldavia, il vostro dono è arrivato ai bambini alluvionati.

A seguito dell'alluvione che ha colpito l'est europeo lo scorso luglio, L'Albero della Vita era intervenuta con una raccolta fondi a sostegno di una comunità rurale moldava particolamente colpita, su richiesta dell'Associazione di Promozione Sociale Italia - Moldavia.
L’Albero della Vita, impegnata in un'area limitrofa con il progetto a sostegno degli orfani bianchi, ha aderito subito all'appello, ben conscia dei problemi che già affliggono questa zona.
Grazie all'aiuto dei nostri donatori, abbiamo raccolto una somma che è stata utilizzata per acquistare beni di prima necessità sopratutto per i bambini.
L’Associazione Italia - Moldavia ci ha scritto per comunicarci come sono stati spesi i fondi raccolti, siamo lieti di condividere questa comunicazione per ringraziare i nostri donatori per l'aiuto ricevuto.
“In merito alla situazione attuale dei territori moldavi colpiti dall’esondazione del fiume Prut nel mese di luglio 2010, i lavori di ricostruzione urbana procedono con grande impegno delle istituzioni. Al momento nel Comune di Nemteni sono state realizzate le fondamenta per 400 case destinate agli abitanti del Comune di Cotul Morii, villaggio completamente distrutto dalla forza delle acque. Ne mancano ancora per 300 case. I bambini di Cotul Morii, insieme alle loro famiglie, sono sparsi dappertutto, ospitati dai parenti abitanti nei paesi vicini, Nemteni ed Obileni.

I contributi offerti da L’Albero della Vita alla nostra associazione sono stati versati sul conto della Fondazione COPILUL (nostra emanazione moldava) e destinati come da vostra indicazione all’acquisto di abbigliamento per i minori sinistrati.
I bambini sono stati subito allontanati dalle proprie abitazioni (distrutte o lesionate) ed ospitati a spese del Governo Moldavo in strutture di accoglienza (colonie) dove sono stati trattenuti fino al 28 di agosto. Avendo noi individuato (dietro segnalazione delle assistenti sociali che hanno assistito la popolazione sinistrata) un gruppo di minori nel Comune di Nemteni quali fruitori delle vostre donazioni, non ci è stato possibile purtroppo intervenire prima, in quanto i bambini erano sparsi in diversi centri estivi. Abbiamo quindi aspettato l’inizio della scuola (1 settembre) ed una parziale normalizzazione della quotidianità per poter accertarci con precisione delle misure e delle taglie degli articoli da acquistare.
La merce è stata ordinata direttamente presso la ditta di abbigliamento IUVAS in Via M. Manole 9, Chisinau, (una delle migliori moldave). Il tutto è stato ritirato e consegnato personalmente dai nostri responsabili in loco.
L’abbigliamento sarà destinato a 52 alunni sinistrati delle classi elementari e 20 bambini dell’asilo di Nemteni, provincia di Hincesti, Repubblica Moldova."
http://www.alberodellavita.org/?m=news&id=297

Alte 30 de familii din satul Cotul Morii au primit cheile de la noile locuinţe.

Bucurie şi atmosferă de sărbătoare pentru sinistraţii din satul Cotul Morii. Alte 30 de familii au primit, în sfârşit, cheile de la noile locuinţe. Oamenii au împodobit, în centrul satului, şi un brad, sub care au găsit şi daruri de Crăciun. Cu toate acestea, nu toţi oamenii au avut motive de bucurie.
Asta pentru că nu vor intra în case noi până pe 25 decembrie, aşa cum le-a promis Guvernul.
www.publika.md

Sinistraţii din satele inundate vor avea o biserică nouă în Nemţeni.

Încă 335 de case pentru sinistraţii din raionul Hânceşti au fost date în folosinţă. Sute de oameni din localitatea Nemţeni s-au adunat în preajma noilor case. Cheile de la noile locuinţe au fost înmânate tradiţional de către premier, care a pus astăzi şi prima piatră de temelie a bisericii din sat.
Biserica din satul Nemţeni va fi construită din donaţii. Prima contribuţie a făcut-o chiar premierul.
Autorităţile promit că, până pe 5 decembrie vor fi date în exploatare şi restul caselor pentru familiile sinistrate.
Din cele 328 de case, care au fost date în folosinţă marţi, 210 au două camere. Alte 90 de locuinţe, potrivit Ministerului Construcţiilor, au trei camere, iar 21 de case sunt cu patru camere. Încă şapte case pentru sinistraţi sunt cu cinci camere.
Viceministrul Construcţiilor, Anatolie Zolotcov, spune că până acum, la Cotul Morii, au fost finalizate 398 de case din cele 563 planificate, iar în Nemţeni – 68 de case din cele 115.
Cele 28 de locuinţe din Obileni urmează a fi date în folosinţă miercuri. Toate cele 706 case pentru sinistraţi trebuie să fie gata, conform orarului stabilit de către Ministerul Construcţiilor, până pe 5 decembrie.
PUBLIKA TV

Peste 300 de familii de sinistraţi din Cotul Morii şi Nemţeni au primit, azi, cheile de la case.

PUBLIKA TV

Peste 300 de case din satele Cotul Morii şi Nemţeni, raionul Hânceşti, au fost date, astăzi, în folosinţă sinistraţilor. Actele de proprietate au fost înmânate de premierul Vlad Filat.
Din cele 328 de case, care au fost date astăzi în folosinţă, 210 au cîte două camere. Alte 90 de locuiţe, potrivit Ministerului Construcţiilor, au cîte trei camere, iar 21 de case sunt cu patru camere. Încă şapte case pentru sinistraţi sunt cu cinci camere.
Viceministrul Construcţiilor, Anatolie Zolotcov, spune că până acum, în Cotul Morii au fost finalizate 398 de case din cele 563 planificate, iar în Nemţeni – 68 case din cele 115. Cele 28 de locuinţe din Obileni urmează a fi date în folosinţă mâine.
Toate cele 706 case pentru sinistraţi trebuie să fie gata, conform orarului stabilit de Ministerul Construcţiilor, până la 5 decembrie.

76 de case noi în Cotul Morii.

Astăzi, vor fi date în exploatare 76 de case pentru sinistraţii din satul Cotul Morii, raionul Hânceşti. Cheile de la noile locuinţe vor fi înmânate de reprezentanţii Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale. 

Printre primii beneficiari sunt familiile de pensionari, invalizi şi cele care au copii mici. Conform proiectului, în satul Cotul Morii sunt în construcţie case cu două, trei, patru odăi, şcoală, grădiniţă, punct medical, centru comercial, staţie de epurare şi drumuri în stil european.
Pe parcursul lunii decembrie 2010 urmează să fie finisată construcţia a 563 de case în satul Cotul Morii, 115 case în satul Nemţeni şi 28 de case în satul Obileni.
Anatolie Zolotcov, viceministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, a comunicat că graficul de dare în exploatare a caselor, aprobat anterior, va fi respectat şi sinistraţii vor reuşi să intre în noile locuinţe în termenul stabilit. Lucrările se desfăşoară în ritm normal, concomitent cu lucrările de construcţie a drumurilor, a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, canalizare şi gazificare.
Amintim că la 2 noiembrie 2010 au fost date în exploatare primele 20 de locuinţe pentru sinistraţii din satul Nemţeni. Un articol de: Natalia Hadârcă

http://www.timpul.md/articol/76-de-case-noi-in-cotul-morii-17697.html

Circa 80 de case pentru sinistraţii din Cotul Morii vor fi date în folosinţă luni. Sursa imagine: gov.md

Primele 76 de case pentru sinistraţii din satul Cotul Morii, raionul Hânceşti, vor fi date în exploatare luni, 15 noiembrie, informează Agenţia DECA-press. 

Cheile de la noile locuinţe vor fi înmânate sinistraţilor de către reprezentanţii ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale.

Până la 5 decembrie, urmează să fie finisată construcţia a 563 de case în satul Cotul Morii, 115 case în satul Nemţeni şi 28 de case în satul Obileni, precizează Guvernul. 

La 2 noiembrie, au fost date în exploatare 20 de locuinţe pentru sinistraţii din satul Nemţeni, raionul Hânceşti.

Autor: DECA-press
Sursa: deca.md

Vlad Filat şi mătuşa Fiva . 

Sursa imagine: gov.md

Omul şi premierul Vlad Filat a vizitat-o azi pe mătuşa Fiva Rudeanu din satul Rădoaia, raionul Sângerei, care îi creşte eroic pe cei şase nepoţei ai săi. Filat este pentru această familie din Rădoaia un fel de „înger păzitor”. În iulie a.c., Filat a dăruit pensionarei cardul său bancar (pe care erau acumulaţi circa 29 mii de lei) de pe care lunar familia Rudeanu ridică... salariul de premier (circa opt mii de lei). Atunci, Filat le-a dăruit şi o vacă cu viţeluş.
Astăzi, Filat a venit la Rădoaia să se încredinţeze că mătuşa Fiva gestionează corect salariul de premier, să vadă ce face văcuţa şi viţeluşul şi să guste o cană de lapte de la văcuţa lui cu viză de reşedinţă în raionul Sângerei.
Fiva Rudeanu a spus numai cuvinte bune despre Vlad Filat, l-a informat că văcuţa dă zilnic până la nouă litri de lapte, cantitate suficientă pentru a asigura cu produse lactate întreaga familie.
„Când am văzut că primesc banii, am înţeles că Vlad Filat este un om care-şi ţine promisiunile. El mi-a făcut încă o promisiune atunci: că va veni la mine acasă să servească o cană cu lapte. Şi a venit. Asta demonstrează că este un om de nădejde”, a spus mătuşa Fiva.
Coincidenţă sau, dar în gospodăria familiei Rudeanu culoarea preferată este cea verde (culoarea partidului lui Filat). Chiar şi gardurile din mahala sunt de culoare verde.
Serviciul de presă al Guvernului aminteşte că Vlad Filat a decis să ofere salariul său anume acestei familii, în urma unui reportaj TV, care l-a sensibilizat profund. Premierul a precizat atunci că a dorit să facă gestul său public, pentru a transmite un mesaj tuturor celor care au posibilitate să ajute copii rămaşi fără îngrijire părintească.

---

Referinţe:
Îşi vor cumpăra o vacă pe banii premierului

Autor: HotNews
Sursa: hotnews.md

Cei 40 de muncitori de pe şantierul din Sărăteni sunt mulţumiţi de condiţiile de trai şi de salarii.

Sunt 40 la număr şi dorm unul lângă altul în sediul Casei de Cultură din sat. Este vorba de muncitorii de pe şantierul din Sărăteni, care lucrează la construcţia caselor pentru sinistraţi.

Deşi condiţiile sunt nici pe departe ca cele de acasă, muncitorii spun că nu au de ce să se plângă.
Muncitorii se trezesc la ora 06.30, iau micul dejun chiar in dormitorul improvizat, care le serveşte şi ca bucătărie. Nu vor mâncare într-ales. Mănâncă orice, doar ca să aibă forţă pentru o nouă zi de muncă. La ora 07.00 îi poţi găsi deja pe şantier.
Muncitorii se declară mulţumiţi nu doar de condiţiile de trai, dar şi de salariile pe care le primesc.
Potrivit Monitorului Oficial, statul urmează să le acorde muncitorilor 400 de saltele, 400 de pături şi 800 de cearşafuri. PUBLIKA TV

Primele 20 de case pentru sinistraţi au fost date astăzi în exploatare la Nemţeni, raionul Hânceşti!

Locuinţele au fost ridicate din banii oferiţi de Asociaţia austriacă „Concordia” .
Colega noastră Crina Balea a fost prezentă la eveniment şi ne spune mai multe detalii.
Din cele 115 case construite la Nemţeni, 81 sunt finanţate de Asociaţia Obştească „Concordia”.
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat a mulţumit tuturor persoanelor care au contribuit la ridicarea locuinţelor.
În total pe şantierele din localităţile Oblieni, Sărăteni, Cotul Morii şi Nemţeni se construiesc 706 case pentru sinistraţii care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din această vară.
02/11/2010
http://www.jurnaltv.md

Vlad Filat a vizitat şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţii din raionul Hânceşti

www.stireazilei.md

Prim-ministrul Vlad Filat a vizitat astăzi şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţii din localităţile Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni, raionul Hînceşti, relatează MOLDPRES citînd un comunicat al Direcţiei comunicare şi relaţii cu presa de la Guvern.
În cadrul şedinţei de lucru desfăşurate pe şantierul de la Leuşoaia, a fost prezentat graficul de dare în exploatare a locuinţelor.
Conform graficului stabilit de către ministerul de resort cu firmele de construcţii, primele 15 case vor fi date în folosinţă la data de 5 noiembrie, următoarele 24 de case la 10 noiembrie, 82 de case - pe 15 noiembrie, 91 de case - pe 20 noiembrie, 329 de case - pe 25 noiembrie, 116 case - pe 30 noiembrie. Încă 49 de case vor fi finisate pînă la 5 decembrie. Pentru moment, sînt ridicate şi acoperite 400 de case.
Prim-ministrul Vlad Filat a spus că săptămîna trecută, printr-o decizie a Guvernului, Comisia naţională pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor a fost abilitată cu atribuţii suplimentare în ceea ce priveşte administrarea situaţiei sinistraţilor, iar astăzi dimineaţă au fost adoptate mai multe decizii importante, printre care şi cea cu privire la aprovizionarea şantierelor de construcţii cu cherestea.
Premierul a solicitat mobilizarea tuturor forţelor pentru a grăbi procesul de finalizare a lucrărilor, dînd asigurări că toate obligaţiile financiare ale Executivului în acest sens vor fi respectate. Vlad Filat s-a adresat firmelor de construcţie să abordeze problemele cu care se confruntă, în cazul în care acestea există, pentru a nu tergiversa procesul de construcţie.
“Noi avem nu doar responsabilităţi, dar şi sarcini comune. Trebuie să demonstrăm că împreună putem realiza lucruri care anterior păreau incredibile. Este o situaţie fără precedent, pe un teren viran fiind începută construcţia a peste 700 de case. Sînt sigur că vom reuşi, demonstrînd că putem face faţă tuturor provocărilor”, a spus Prim-ministrul.
Vlad Filat i-a informat pe primarii din localităţile sinistrate că astăzi s-a decis alocarea despăgubirilor pentru producătorii agricoli care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. În total, au fost alocate 11 mln de lei pentru toate categoriile de sinistraţi.
De asemenea, pe perioada rece a anului, aceştia vor primi cărbune şi lemne. La primirea caselor, sinistraţilor le va fi acordat mobilier şi electrocasnice de primă necesitate.
La şantierul Leuşoaia, Prim-ministrul a vizitat prima casă finalizată, care în curînd va fi dată în folosinţă. La final, Vlad Filat a sugerat tuturor persoanelor interesate să viziteze şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţi, pentru a cunoaşte realitatea şi a nu se lăsa dezinformate.

  IPOCRIZIE!

Deşi localitatea Costeşti, Ialoveni, nu a fost afectată de inundaţii, în 2008, la solicitarea fostului prim-vicepremier comunist Victor Stepaniuc, o parte din ajutoarele umanitare destinate sinistraţilor a fost repartizată consătenilor săi.
Folosindu-se de funcţia înaltă, deţinută în guvernul Greceanâi, fostul prim-vicepremier comunist, Victor Stepaniuc,  a solicitat ca o parte dintre ajutoarele umanitare venite din afara republicii pentru sinistraţii inundaţiilor din 2008 să fie repartizate consătenilor săi din Costeşti, Ialoveni, în perspectiva alegerilor din primăvara anului 2009. Deşi se preconiza doar împărţirea unor produse alimentare, oamenii au primit, pe lângă acestea, plăpumi şi… zeci de „seturi de bărbierit” pentru o singură familie (!). Efectul scontat însă a fost invers. Costeştenii l-au ras pe Stepaniuc prin numărul mic de voturi exprimate în favoarea comuniştilor la alegerile din anul trecut.
Ordin „verbal” de la prim-vicepremier
Câte un colet alimentar, câte o plapumă şi, culmea, de la 20 la 40 de seturi de bărbierit a primit fiecare dintre cei 205 costeşteni incluşi în lista primăriei privind distribuirea ajutorului umanitar pentru păturile social-vulnerabile prin intermediul Societăţii „Crucea Roşie” în toamna anului 2008. Dacă numele a 193 de persoane şi în dreptul fiecăruia câte un colet alimentar şi o plapumă sunt scrise la calculator, numele altor 12 oameni din coada listei şi seturile de ras sunt scrise cu pixul.
Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind modul de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare, adunate în legătură cu inundaţiile din vara anului 2008, condusă de deputatul liberal Gheorghe Brega, arată că preşedintele Societăţii „Crucea Roşie” din Moldova, Larisa Bârcă, care sărise să acorde ajutor sinistraţilor la apelul guvernanţilor, a fost „rugată verbal” de Victor Stepaniuc să ducă produse alimentare la Costeşti. Asta deşi această localitate nu a avut de suferit de pe urma inundaţiilor, arată datele Departamentului pentru Situaţii Excepţionale.
2000 de kilograme de alimente pentru 18 la sută din voturi
Zis şi făcut. Conform facturii de expediere nr. 061556 a Societăţii „Crucea Roşie” din Moldova din 30 septembrie 2008, primăriei Costeşti i-au fost expediate 482,5 kilograme de orez, 386 de kilograme de mazăre uscată, 965 kilograme de fasole, 965 kilograme de făină de grâu, 386 kilograme de paste făinoase şi 579 kilograme de zahăr în valoare totală de 70.626 de lei. Deşi „Crucea Roşie” a donat numai produse alimentare, nu se ştie cum şi de unde oamenii au primit păturile şi cele peste 5.000 de seturi de bărbierit.
Să nu uităm însă că, în acea perioadă, Victor Stepaniuc era şi preşedintele Comisiei guvernamentale pentru ajutoarele umanitare.
Toate grijile lui Stepaniuc pentru alimentaţia şi igiena consătenilor însă nu au dat rezultatele dorite. La alegerile din 5 aprilie 2009, costeştenii au acordat cea mai mare încredere partidelor care au format ulterior Alianţa pentru Integrare Europeană (PL – 32,42%, AMN – 16%, PLDM – 13,39%), iar la cele repetate din 29 iulie situaţia comuniştilor a fost şi mai catastrofală. Au acumulat numai 18,76 la sută din voturile exprimate la Costeşti.
„Mă întreabă când mai aduc de acelea de bărbierit”
Solicitaţi de JURNAL, oficiali de la primăria Costeşti ne-au spus că ajutoarele umanitare au ajuns în sat prin intermediul preşedintelui organizaţiei de veterani din localitate, Vladimir Şandrovschi. „Lumea a rămas tare mulţumită. Coletele conţineau câte un pachet de trei-patru kilograme de produse alimentare, un pachet cu Bingo, săpunele, o plapumă şi acelea de bărbierit erau aparte. Şi femeile veneau şi luau pentru bărbaţii lor. Şi acum mă întâlnesc pe drum şi mă întreabă când mai aduc de acelea de bărbierit? De-amu Amin, le zic”, ne-a declarat Şandrovschi. Pensionarul nu are habar că acele ajutoare umanitare erau destinate sinistraţilor şi neagă faptul că în această afacere ar fi fost implicat Victor Stepaniuc. „Noi n-am vorbit oamenilor despre politică. Am primit ajutoarele de la stat, nu de la politică”, adaugă Şandrovschi.
„E răspunderea doamnei de la Crucea Roşie”
Fostul oficial comunist îl contrazice însă pe consăteanul său. Stepaniuc îşi aminteşte că a existat un demers al primarului din Costeşti. „Noi am avut discuţia cu doamna de la „Crucea Roşie” înainte de 9 mai. Ne gândeam la nişte ajutoare pentru veterani”, zice fostul comunist. Acesta admite că s-a produs „o confuzie”, odată ce ajutoarele umanitare destinate sinistraţilor au ajuns la oameni care nu au avut de suferit de pe urma apelor, „dar asta rămâne pe răspunderea doamnei de la Crucea Roşie”.

Victor Stepaniuc nu-şi aminteşte nimic despre seturile de bărbierit pe care le-au primit costeştenii. Cât despre repartizarea ajutoarelor umanitare, inclusiv în interesele fostului partid de guvernământ, Stepaniuc „nu vrea să confirme acest lucru”, iar dacă au existat nereguli, fostul oficial le pune pe seama primarilor de localităţi. Totodată, cererile guvernului de a repartiza ajutoarele sinistraţilor înainte de campaniile electorale pentru a obţine dividende politice sunt, în opinia lui Stepaniuc, „cazuri aparte”. Acesta ţine să mai menţioneze că cei care au pregătit raportul respectiv „sunt interesaţi politic”.
Ajutoare umanitare în ajun de alegeri
Raportul Comisiei parlamentare condusă de Gheorghe Brega a scos la iveală mai multe nereguli. Printre acestea se numără şi faptul că guvernarea comunistă s-a folosit de necazul sinistraţilor de la finele anului 2008 pentru a-şi face campaniile electorale din 2009. Astfel, o parte din ajutoarele umanitare şi din banii adunaţi pentru ajutorarea acestor oameni necăjiţi nu au ajuns la destinaţie. Dacă diferenţa dintre banii adunaţi şi cei cheltuiţi pentru sinistraţi constituie, potrivit Comisiei care a adunat o groază de documente, 25 979 335 de lei, o evidenţă strictă a ajutoarelor umanitare nu a existat, fapt ce a permis repartizarea acestora după bunul plac al fostei conduceri.
Greceanâi ruga
Un singur exemplu arată că ajutoarele umanitare venite în Republica Moldova prin intermediul Societăţii „Crucea Roşie” pentru ajutorarea sinistraţilor au fost distribuite în 13 raioane. Printre acestea se numără şi Comrat, Tighina, Donduşeni, Basarabeasca, Călăraşi care nu au avut nimic în comun cu inundaţiile din vara lui 2008. Preşedintele Societăţii „Crucea Roşie” din Moldova, Larisa Bârcă, a declarat membrilor Comisiei parlamentare că au parvenit cereri de acest gen în special în lunile februarie-martie 2009 şi iunie–iulie 2009, adică tocmai în ajunul alegerilor din 5 aprilie şi 29 iulie anul trecut. Iată conţinutul unei asemenea cereri nr. 1144-663 din iunie 2009 semnată de conducerea guvernului de atunci: „Prin prezenta, Vă rugăm respectuos să acordaţi un ajutor umanitar, constituit din articole igienice, pentru 130 de familii social-vulnerabile identificate”. Interesant e că în cerere nu este specificat volumul ajutorului umanitar, locul de destinaţie, nu sunt nominalizate persoanele cărora le-a fost distribuit ajutorul umanitar.
Raisa Lozinschi-Hadei

Bătut în cuie! Primele 15 familii sinistrate vor intra în casă nouă pe 5 noiembrie.

Sursa imagine: pldm.md

Primele 15 case pentru familiile sinistrate din satele Cotul Morii şi Nemţeni din raionul Hânceşti vor fi date în exploatare pe data de 5 noiembrie, alte 24 de case pe 10 noiembrie, 82 de case – pe 15 noiembrie, 91 de case – pe 20 noiembrie, 329 de case – pe 25 noiembrie şi 116 case – pe 30 noiembrie. Încă 49 de case vor fi finisate până la 5 decembrie. Momentan, sunt ridicate şi acoperite 400 de case.

Prim-ministrul Vlad Filat a vizitat astăzi şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţii din localităţile Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni, unde a fost prezentat graficul de dare în exploatare a locuinţelor.

Premierul a solicitat mobilizarea tuturor forţelor pentru a grăbi procesul de finalizare a lucrărilor, dând asigurări că toate obligaţiile financiare ale Executivului în acest sens vor fi respectate. Premierul s-a adresat firmelor de construcţie să abordeze problemele cu care se confruntă, în cazul în care acestea există, pentru a nu tergiversa procesul de construcţie. 

„Noi avem nu doar responsabilităţi, dar şi sarcini comune. Trebuie să demonstrăm că împreună putem realiza lucruri care anterior păreau incredibile. Este o situaţie fără precedent, pe un teren viran fiind începută construcţia a peste 700 de case. Sunt sigur că vom reuşi, demonstrând că putem face faţă tuturor provocărilor”, a spus premierul Filat.

Autor: Lina Susan
Sursa: hotnews.md

Asistenţă umanitară din Bulgaria va sosi marţi pentru cei afectaţi de inundaţii în Moldova

Bulgaria a oferit asistenţă umanitară persoanelor afectate de inundaţiile din Moldova, care marţi, 26 octombrie va ajunge în satul Stoianovca din raionul Cantemir.

Încărcătura umanitară cu greutatea de 58 de tone conţine lucruri necesare locuitorilor afectaţi de inundaţii din satele Stoianovca şi Antonovca, precum corturi, plapume, încălţăminte, conserve în valoare de circa 54 mii de euro, i s-a comunicat agenţiei multimedia Novosti-Moldova la Ambasada Bulgariei în RM.
 Novosti-Moldova.

GUVERNUL VA ALOCA 9,5 MIL. LEI PENTRU LICHIDAREA CONSECINŢELOR INUNDAŢIILOR.

Guvernul va aloca încă 9,5 mil. lei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara acestui an. Decizia a fost luată marţi de către Comisia naţională pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor.

După cum relatează INFOTAG, premierul Vladimir Filat a menţionat marţi în cadrul unui briefing că 763 mii lei vor fi alocate pentru recuperarea prejudiciului material pentru 16 familii, care au preferat ca în locul caselor să primească bani.
„Sinistraţii vor putea primi aceşti bani chiar astăzi”, a dat asigurări premierul.
Potrivit lui, 163 de proprietari de teren, pe care sînt construite casele pentru sinistraţi vor primi compensaţii. În acest scop sînt prevăzute 912 mii lei.
„Totodată, 16 familii vor primi cîte 80 mii lei opentru restabilirea imobilelor. 5974 gospodării vor primi ajutor în legătură cu faptul că în rezultatul inundaţiilor culturile lor au avut de suferit. În total, în urma inundaţiilor au avut de suferit 5289 ha de culturi. Pentru fiecare hectar va fi acordat cîte 1 mil. lei. 2,5 mil. lei sînt prevăzute pentru achitarea serviciilor cadastrale”, a spus Filat.
 http://www.infoportal.md/

Apele s-au retras, suferinţa a rămas.

Boris Gâlcă, reprezentant adjunct UNFPA, le dă sfaturi tinerilor părinţi

Apele care au trecut în luna iulie peste mai multe sate din raionul Hânceşti au lăsat în urmă multe destine frânte. Chiar şi acum, după aproape patru luni de când Prutul a venit cu o furie de nedescris peste casele oamenilor, mulţi dintre ei îşi deplâng soarta.  

Când s-a întâmplat tragedia, Mariana Butnaru din Cotul Morii era însărcinată în luna a şaptea. Din fericire, cu trei săptămâni în urmă a adus pe lume o fetiţă de 4 kg, perfect sănătoasă. Tatăl fetiţei este Pavel Harabagiu, de 22 ani, din Sărăteni, satul învecinat. Dragostea lor s-a înfiripat acum trei ani. Nu ştiu din ce motiv, părinţii flăcăului s-au împotrivit acestei relaţii. Tinerii au continuat să se iubească în pofida tuturor piedicilor. Când a aflat că Mariana este însărcinată, Pavel s-a mutat cu traiul la părinţii ei. Până în ziua de azi tânărul nu are buletin de identitate. Nu s-a adresat după document de teamă să nu fie luat la armată. Neavând acte, nu au putut să se căsătorească, iar fetiţa poartă numele mamei.

În una din zile, după ce a venit viitura, Mariana se ducea cu maică-sa în satul vecin să ia indemnizaţia de 500 de lei oferită de guvern. Atunci s-a întâmplat o tragedie. În timp ce maşina se deplasa pe malul unui iaz, acesta s-a surpat şi s-au răsturnat. „Am crezut că am pierdut fetiţa, dar, din fericire, ea nu a fost afectată”, spune Mariana privind cu drag odoraşul din braţele sale. Li s-a oferit o odaie în Şcoala-internat pentru copiii cu dizabilităţi din Hânceşti, împreună cu părinţii Marianei. La internat au fost cazaţi mai mulţi sinistraţi. Unii dintre ei s-au întors la casele lor avariate, aşteptând ziua când li se va oferi o locuinţă nouă.
 

Singurele persoane care nu vor avea unde să se întoarcă sunt Mariana şi Pavel cu fetiţa lor. Deoarece nu erau căsătoriţi când au fost inundaţiile, ei nu s-au regăsit în lista sinistraţilor care urmează să primească o casă. Tânăra mămică s-a plâns că tot din acest motiv n-a primit nici cărucior pentru micuţă, precum li s-a dat altor familii. Şi deoarece o problemă nu vine niciodată singură, Mariana nu poate primi nici indemnizaţia lunară pentru nou-născut. Câteva luni a lucrat la un agent economic, care refuză să-i plătească. Neavând acte, nici Pavel nu lucrează, dar un copil mic are nevoie de multe. Tânăra mămică ni se plânse că mâncarea de la şcoala-internat este proastă. Ca urmare, ea nu are lapte suficient şi pe fetiţă o doare mereu burta. În timp ce Mariana ni se jeluia, strigă maică-sa. „Nu te plânge, că nici asta n-o să ni se dea”.

Boris Gâlcă, reprezentant adjunct UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie în R. Moldova, ne-a spus că această familie se află într-o situaţie foarte dificilă. „Deşi au un copil, neavând oficiată căsătoria, nu vor putea primi o casă separată”, susţine Gâlcă. El l-a sfătuit pe Pavel să obţină buletin de identitate şi să-şi înregistreze căsătoria. În acest caz, s-ar putea ca părinţii Marianei să primească o casă mai mare, unde vor putea locui şi tinerii. Reprezentanţii administraţiei publice locale au aflat povestea acestor doi tineri din presă. Ei au promis că le vor ajuta să obţină acte, iar cât priveşte casa, nimeni nu a avut nicio soluţie.

În timpul calamităţilor naturale cei mai vulnerabili sunt bătrânii şi gravidele

Mariana, fiind gravidă, a fost evacuată din sat chiar imediat după inundaţii. Galina Bivol, asistentă medicală din Sărăteni, povesteşte că pe 7 iulie, când a venit viitura, toţi lucrătorii medicali au fost chemaţi la datorie. „Am lăsat în voia Domnului gospodăria mea şi m-am dus să evacuăm persoanele ţintuite la pat, femeile gravide, mamele care alăptează. Din gospodăria mea nu a rămas mare lucru. Am reuşit să trăim în casă doar un singur an şi acum este distrusă”, spuse cu tristeţe Galina Bivol.
Oamenilor din satele afectate le-au venit în ajutor medici din tot raionul. Tatiana Bicic, de la Medicina de urgenţă din Hânceşti, ne-a povesti că cea mai dificilă a fost seara de 7 iulie, când toată lumea era speriată, nimeni nu ştia ce trebuie de făcut. „Am mers prin sate fiind însoţiţi de primari şi asistente medicale, ca să-i salvăm, mai întâi, pe cei care făceau parte din grupul de risc. Pe o parte i-am dus la şcoala din Obileni, pe cei cu probleme de sănătate - la centrele de sănătate din Nemţeni, Hânceşti, Cărpineni. Femeile gravide care aveau risc de naştere prematură au fost transportate la maternitatea din Hânceşti”, ne împărtăşi din experienţa sa Tatiana Bicic. Şi lucrătorii medicali erau tensionaţi, pentru că participau la astfel de acţiuni pentru prima dată. „Am fost în stare de alertă şi în 2008, dar atunci, din fericire, nenorocirea ne-a ocolit”, spuse lucrătorul medical.
Deoarece în R. Moldova tot mai des au loc calamităţi naturale, a fost înfiinţat Centrul Republican Medicina Calamităţilor, susţinut de UNFPA. Colaboratorii centrului organizează seminare cu lucrătorii medicali din zonele afectate de inundaţii privind acordarea asistenţei de urgenţă femeilor însărcinate şi mamelor cu copii mici. La un astfel de seminar le-am întâlnit şi pe cele două doamne, Tatiana Bicic şi Galina Bivol, care ne-au împărtăşit experienţa din prima lor intervenţie în situaţie de criză.

R. Moldova, tot mai des afectată de calamităţi naturale

Ziua seminarului a coincis cu lansarea la nivel global a raportului „Starea Populaţiei Lumii 2010” şi reprezentanţii UNFPA din Moldova au decis să facă lansarea la Hânceşti.
În acest an în raport este descrisă situaţia femeilor şi fetelor adolescente în cazuri de urgenţă, conflicte armate şi calamităţi naturale. Această tematică se datorează aniversării a zecea de la adoptarea rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU privind protecţia şi siguranţa femeilor în vremuri de criză.

Raportul analizează, în premieră, indicatorii sănătăţii reproductive şi evoluţia acestora în situaţii de urgenţă. „Atunci când intervine o calamitate, un conflict armat sau altă situaţie de acest gen, viaţa continuă, femeile rămân însărcinate şi nasc copii. În vremuri îndelungate de criză şi refugiu, una din cinci femei de vârstă reproductivă poate rămâne însărcinată. Intervenţiile pentru asigurarea unor naşteri fără pericol în vremuri de criză sunt esenţiale pentru viaţa femeilor însărcinate şi a copiilor lor”, se arată în raport.

„Desfăşurarea unor instruiri privind acordarea asistenţei de urgenţă în domeniul sănătăţii reproductive este o noutate pentru R. Moldova. Sperăm că toţi lucrătorii medicali de acum încolo vor reacţiona rapid şi calitativ în situaţiile de urgenţă astfel ca toate naşterile să fie în siguranţă, iar toate mamele şi copiii să fie sănătoşi”, a declarat Boris Gâlcă, reprezentant adjunct UNFPA Moldova, în cadrul evenimentului de lansare a Raportului „Starea Populaţiei Lumii” 2010, care s-a desfăşurat la Hânceşti, una din localităţile puternic afectate de inundaţiile de astă-vară. 

Un articol de: Natalia Hadârcă 

www.timpul.md 

Guvernul a decis să acorde câte jumătate de tonă de cărbune pentru fiecare familie sinistrată.

Imaginea 1/1

Fiecare familie sinistrată va primi câte o jumătate de tonă de cărbune. Guvernul a luat această decizie în şedinţa de azi, care ar putea fi ultima până la anticipatele din noiembrie. Asta dacă joi Curtea Constituţională va spune că membrii Executivului incluşi pe listele electorale trebuie să-şi suspende activitatea pe durata campaniei, aşa cum prevede Codul Electoral.Autorităţile promit că primii sinistraţi vor putea intra în noile lor case pe 5 noiembrie. Oficialii îi grăbesc pe antreprenori să termine cât mai repede lucrările, pe când specialiştii spun că importantă este calitatea acestora. Oricum, însă, în primele zile ale lunii viitoare, de noi locuinţe vor putea beneficia cel mult 10 familii din satele afectate de inundaţii. Anunţul a fost făcut în emisiunea Publika Report de viceministrul Construcţiilor, Anatolie Zolotco.

Chiar dacă afară e frig, activitatea pe şantierul de construcţii continuă. Specialiştii susţin că noile tehnologii le permit realizarea lucrărilor chiar şi la temperaturi negative. 
Experţii sunt sceptici în ceea ce priveşte promisiunea autorităţilor. Ei cred că vor fi sinistraţi care se vor putea bucura de noile lor case abia în primăvară.
Autorităţile îi avertizează pe antreprenori că vor fi penalizaţi, în cazul în care nu vor reuşi să dea gata toate cele peste 700 de case în termenul prestabilit. Totodată, pe şantier mai sunt necesari încă cel puţin 700 de muncitori, pe lângă cei 1300 care lucrează în prezent.
PUBLIKA TV

Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a alocat din fondul de rezervă al bugetului de stat 120 mii de hrivne (circa 15,2 mii de dolari) pentru a acorda asistenţă umanitară Moldovei la lichidarea consecinţelor inundaţiilor din iulie. Dispoziţia respectivă a fost publicată luni pe siteul oficial al Guvernului ucrainean.
Rîul Prut dintre Ucraina, România şi Moldova la începutul lunii iulie, ca rezultat al ploilor abundente, a ieşit din maluri, ceea ce s-a soldat cu victime umane şi distrugeri serioase, mii de oameni au fost evacuaţi. Autorităţile Moldovei s-au adresat după asistenţă internaţională pentru lichidarea consecinţelor viiturilor. Preşedintele Ucrainei Viktor Ianukovici la 25 august a solicitat Guvernului să acorde neîntîrziat Moldovei asistenţă umanitară.
După cum comunică serviciul de presă al Guvernului, asistenţa va fi acordată Chişinăului în valută moldovenească.
WWW.INFOPORTAL.MD

La Nemţeni, Obileni şi Cotul Morii locuieşte… speranţa.

În aşteptarea caselor promise, sinistraţii din cele trei sate din raionul Hânceşti au început să-şi piardă răbdarea. Cei din Cotul Morii, de exemplu, s-au întors în sat şi acum îşi repară fostele case, pe care le-au găsit într-un hal fără de hal. Apa încă nu s-a retras cu totul din grădini, din case răzbate un miros înţepător de mucegai, iar pe pereţi mişună tot felul de viermi. Decât să stea să aştepte până vor fi gata noile case, mai bine le repară, pentru o iarnă, pe ale lor. O singură întrebare stă pe buzele tuturor: Unde vom locui la iarnă? 

Case şi probleme. Probleme şi case

Zilele trecute, în vizită la sinistraţi s-a aflat premierul Vlad Filat. Pe şantierul de la Nemţeni el a declarat că are „toată încrederea în cei care şi-au asumat răspunderea prin contract că vor finaliza construcţia caselor la termenul stabilit”. Sergiu Sobol, directorul financiar-administrativ al Fundaţiei „Concordia Moldova”, care s-a angajat să construiască 80 din cele 115 case de la Nemţeni, a declarat pentru TIMPUL că sunt săpate majoritatea gropilor pentru fundaţie şi că primul strat de ciment a fost deja turnat. „Conform planului de lucru, până la 2 noiembrie trebuie să avem cel puţin zece case date la cheie, dar noi vrem să finisăm 20 sau chiar 40, însă avem probleme cu drumul. Din cauza ploilor care nu mai contenesc nu putem continua lucrările”, ne-a spus Sergiu Sobol. El a menţionat că doar o parte a drumului a fost acoperit cu pietriş şi maşinile nu pot ajunge la şantier, mai ales pe timp de ploaie, când calea de acces devine impracticabilă.

Andrei Berechelea, directorul uneia dintre firmele de construcţii, se arată şi el alarmat de situaţia creată: „Avem mari probleme cu livrarea materialelor de construcţie din cauza drumurilor proaste. Dacă nu era problema asta, am fi lucrat de două ori mai repede”. Cu toate acestea, ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Marcel Răducan, susţine că „se lucrează extraordinar de bine” şi că „practic nu este nicio întârziere”. De altă părere este preşedintele Patronatelor din construcţii, Pavel Caba, care l-a contrazis vehement pe ministrul Răducan: „Întârzierea este totală”, i-a replicat Caba lui Răducan, îndemnându-l să ia măsurile care depind de minister, pentru a depăşi situaţia.
Plus la aceasta, şantierul de la Nemţeni încă nu a fost conectat la curentul electric, deşi stâlpii au fost deja instalaţi. Există probleme şi în ceea ce priveşte livrarea apei atât de necesare în procesul de construcţie. Astfel că planurile optimiste ale constructorilor ar putea fi lesne date peste cap dacă problemele existente pe şantiere nu vor fi soluţionate urgent.
 

La Obileni - linişte totală .
Pe şantierul de la Obileni, unde urmează să fie construite 25 de case, situaţia este şi mai dramatică, pentru că lucrările încă nu au demarat. În prezent se construieşte drumul de acces spre şantier. Deşi, conform proiectului, acesta ar fi trebuit să aibă şapte metri lăţime, are doar cinci. Întârzierea lucrărilor s-a produs din cauze obiective. Acest cartier al Obilenilor urmează să fie construit cu suport venit din Georgia. „Iniţial, georgienii aveau anumite proiecte, dar în final au hotărât să contribuie doar în formă bănească, de aceea acum revenim la proiectul nostru”, a informat premierul Vlad Filat, care a vizitat şi acest şantier.

Cotul Morii: oamenii se întorc… acasă.
Oficial, Cotul Morii urmează să fie strămutat pe dealul de la Leuşeni, unde construcţia caselor pentru sinistraţi este în toi, neoficial însă, de ceva timp, fostul sat inundat este din nou populat. Până şi primăria satului Cotul Morii a revenit săptămâna aceasta în vechiul sediu.
Tatiana Bejenaru, directoarea gimnaziului din localitate, ne-a relatat că deja patru familii de cotmăreni au fost cazate în grădiniţa de copii din sat, iar două urmează să treacă aici în curând. „Ei au fost cazaţi temporar în satul Pervomaisc, iar acum revin aici, deoarece nu mai au unde să locuiască”, ne-a spus Tatiana Bejenaru. Cei care nu au unde se întoarce caută alternative. „Ne-am înscris pe lista pentru procurarea unei case. Am găsit deja una la Mereşeni, autorităţile au evaluat-o şi aşteptăm să ne dea răspuns. A trecut o lună de când a început această procedură, sperăm să nu se întindă prea mult. Vrem să ne unim două gospodării ca să procurăm o casă mai bună”, spune directoarea gimnaziului.
Zeci de cotmăreni au ales să se întoarcă temporar între foştii lor pereţi, pentru că se tem să nu-i prindă iarna pe drumuri. Actualmente, o echipă de la „Union Fenosa” evaluează casele care pot fi conectate la curentul electric. În curând vor „prinde glas” şi telefoanele. Barul funcţionează deja.

În lipsa caselor noi, sunt bune şi cele vechi…
Deşi multe case sunt dărâmate, iar majoritatea grădinilor arată mai mult a mlaştină, în Cotul Morii sunt în toi reparaţiile - oamenii se pregătesc de iarnă. Aliona Bunescu, mamă a doi copii, este revenită aici de câteva săptămâni. „Soba a căzut, dar o construim din nou. Şi podeaua trebuie turnată. Bucătăria nu e bună de nimic, deşi era nouă înainte de inundaţie. În schimb, dormitorul a fost mai rezistent la apă, o să-l mai putem folosi o perioadă. De acum… la casa cea nouă vom cumpăra altă mobilă”, spune Aliona. În prezent ea locuieşte într-o bucătărie de vară. „Am înlăturat tapetele, unde erau mucegăite, am pus covoraşe şi stăm acolo. Pentru iarnă, pregătim casa. Soţul se ocupă de asta. Am scos tapetele şi am dat jos tencuiala până la piatră. Am scos podeaua şi am turnat din nou ciment. N-o să trăim cum am trăit, frumos, curat şi bine, dar pe timp de iarnă se poate sta”, povesteşte femeia.

Pereţi acoperiţi de mucegai şi viermi.
Am vizitat mai multe case din sat. Lilia Nijel a trecut în sat de câteva zile. Casa arată ca după război: toate lucrurile sunt mucegăite, deteriorate, podeaua s-a umflat din cauza apei, pereţii se surpă. „Toate lucrurile au pe ele mucegai, dar le mai ştergem, le mai dezinfectăm şi le vom folosi în continuare. Vrem să ne mutăm înapoi. O să dăm cu var, o să tencuim, până la iarnă rezolvăm cumva… Tot mai bine decât nimic…”.
Maria Suduc, mama Liliei, de asemenea locuieşte în această casă. Cu o bucurie de copil, bătrâna îmi povesteşte că atunci când s-a întors în sat, mare i-a fost mirarea să găsească acasă raţele, gâştele şi trei curci. „Două luni au stat sărăcuţele fără mâncare. Nu ştiu cum au rezistat. Cred că s-or fi hrănit cu peşti şi broscuţe”, glumeşte bătrâna.
Maria Timotin trăieşte acasă de câteva săptămâni în condiţii de neimaginat. În odăi, viermii mişună peste tot, pereţii sunt mucegăiţi, podeaua este complet deteriorată, iar o bucată din peretele interior s-a prăbuşit. Tabloul pare desprins dintr-un film de groază. Femeia îmi face o excursie prin ceea ce mai înainte era o gospodărie înfloritoare şi, cu ochii în lacrimi, îmi arată o icoană care a rămas intactă în urma stihiei. La sfârşit, mi se destăinuieşte: „40 de ani am locuit în casa aceasta şi acum, la bătrâneţe, să rămân pe drumuri? Vreau s-o refac, poate când m-or înmormânta tot de aici m-or duce”…

Speranţa moare ultima…
Condiţii grele de viaţă, case gata să se prăbuşească, grădini inundate, în care în loc să culeagă legume, sătenii prind peşte, oameni care, deşi sunt la limita răbdării, continuă să creadă în cuvântul dat de prim-ministru că vor fi asiguraţi cu case noi - iată ce am întâlnit în zona de sinistraţi din raionul Hânceşti. Însă ceea ce înţelegi când vorbeşti cu ei este că durerea comună i-a solidarizat pe aceşti oameni, i-a făcut mai îngăduitori şi mai atenţi unul faţă de celălalt. Ei nu sunt disperaţi. Sunt mult mai calmi şi mai înţelepţi decât i-ar părea cuiva la prima vedere. Nu voi uita vorbele unei cotmărence, care îşi primea ajutorul umanitar la Căminul cultural din Obileni: „Se lucrează acolo ca să ni se ridice casele cele noi. Dar dacă plouă, ce poţi să faci… Sunt şi ei oameni şi cum să lucreze sărmanii sub ploaie. Lasă că mai răbdăm un pic. Poate dă Dumnezeu şi se face vreme bună”.

• Un articol de: Ala Coica

Cinci din cele 500 de TIR-uri cu ajutoare din România au ajuns în RM.

Primele cinci camioane cu materiale de construcţii, acordate de România, au intrat în această dimineaţă în Republica Moldova, prin punctul vamal Leuşeni-Albiţa.
Autorităţile vamale din Republica Moldova şi din România au convenit să asigure „coridor verde” pentru camioanele ce vor transporta materiale pentru construcţia caselor sinistraţilor, care au avut de suferit în urma inundaţiilor.
Toate ajutoarele româneşti vor fi transportate prin punctul vamal Leuşeni-Albiţa şi vor fi stocate la un depozit specializat amenajat de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, în apropierea localităţii Leuşeni.
Aceste materiale de construcţie, care vor sosi în Republica Moldova, vor fi scutite de toate drepturile de import (TVA, accize, taxe vamale şi taxe pentru procedurile vamale). Totodată, Serviciul Vamal a stabilit şi o procedură simplificată de declarare a ajutorului material, astfel încât ajutoarele româneşti să ajungă cât mai repede la destinaţie. Camioanele cu materialele de construcţie vor putea trece în regim simplificat şi în perioada 27 – 31 august.
România va trimite cinci sute de camioane încărcate cu materiale de construcţie, pentru reconstrucţia locuinţelor afectate de inundaţii. România este dispusă să trimită peste malul Prutului, materiale de construcţie, în baza unui sprijin financiar nerambursabil de 100 milioane euro, spijin care va fi acordat în mai multe tranşe.

Sursa: Jurnal.md

Filat la tencuit ......

  Premierul Vlad Filat a vizitat şantierele din satele Nemţeni, Obileni şi Cotul Morii, localităţi lovite în vara acestui an de inundaţii. 
Filat a inspectat prin noroi şantierele în pantofi şi nu a ezitat să dea o mână de ajutor  constructorilor. Pe unul din pereţii unei case care se află în construcţie, Vlad Filat a aruncat câteva lopăţele de mortar, gândindu-se, probabil, că astfel grăbeşte termenul de dare în folosinţă a caselor promise pentru cei bătuţi de ape.
Este în stilul lui Filat ca atunci când merge prin „ţara mea, Moldovă, mamă...”, să facă gesturi pe care premieri de până la el nu le-au făcut. Filat a prăşit prin raionul Străşeni, a boxat în nordul ţării, a făcut-o pe combinerul în raionul Soroca, a mers cu o blindată, şi-a etalat puterea la bară într-o sală de sport din raionul natal, s-a plimbat cu şalupa grănicerilor pe lacul de la Costeşti-Stânca şi Lipcani... Vor urma şi alte gesturi, pentru că Filat nu poate fără ele.

Zece camioane cu ajutor umanitar din România a ajuns astăzi în satul Obileni.

Zece camioane din România cu 200 tone de ajutor umanitar pentru sinistraţi a ajuns astăzi în satul Obileni, din raionul Hînceşti. Ajutorul umanitar va fi depozitat la Fabrica de conserve din Obileni şi constă din 110 tone de grîu, 60 tone – de făină albă şi 30 tone de ulei de floarea soarelui. Produsele vor fi repartizate sinistraţilor din Măcăreşti, raionul Ungheni; Obileni, Nemţeni, Cotul Morii, r-ul Hînceşti; Stoianovca, Antoneşti, Goteşti, Ţiganca din raionul Cantemir. În total, 2863 de sinistraţi vor beneficia de ajutorul umanitar. Fiecare sinistrat va primi, în dependenţă de numărul persoanelor din familie, aproximativ 38 kg de grîu, 21 kg de făină şi 11 litri de ulei.

Cu această ocazie, Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a efectuat o vizită în satul Obileni.

În cadrul vizitei, Mihai Ghimpu a mulţumit României pentru ajutorul acordat şi a accentuat că acest sprijin nu reprezintă o acţiune politică, menţionînd că “pe 5 septembrie va avea loc doar referendumul pentru modificarea articolului 78 din Constituţie, şi nu alegeri parlamentare sau prezidenţiale”.

De asemenea, Preşedintele interimar a efectuat o vizită în satul Nemţeni, pe şantierul de construcţie a caselor pentru sinistraţi. Anterior, România a mai acordat un ajutor material Republicii Moldova, oferind materiale de construcţie pentru refacerea a 750 de case afectate de inundaţii, informează MOLDPRES.

Fundaţia Edelweiss a donat sinistraţilor ajutoare de 2,2 milioane de lei

Fundaţia Edelweiss a donat sinistraţilor din raionul Hânceşti ajutoare în valoare de peste 2,2 milioane de lei, în doar câteva săptămâni, în ultimele cinci zile fiind donate case de locuit pentru trei familii. Acestea au primit cheile de la casele proaspăt renovate din partea fondatorului Fundaţia Edelweiss, Vlad Plahotniuc. În plus, fiecare familie a primit cele necesare pentru un trai decent, inclusiv mobilă, electrocasnice, teren agricol şi animale domestice. 
// Info-Prim Neo

Painea NU s-a scumpit in zona sinistrata.

Preturile la paine nu au fost majorate in zonele afectate de inundatii. Este concluzia unei investigatii efectuate la indicatia premierului Vlad Filat, care a fost data in cadrul sedintei de la Nemteni din 16 august.
Astfel, autoritatile locale din raionul Hancesti au infirmat declaratiile precum ca unele magazine din satele Nemteni, Obileni si Sarateni au majorat neintemeiat pretul la produsele de panificatie.
Potrivit sefului Oficiului teritorial Hancesti al Cancelariei de Stat, Anatolie Postolache, rezultatele controalelor efectuate de catre colaboratorii de politie au demonstrat ca ultima majorare a preturilor la paine a avut loc in luna iunie 2010. Asta dupa ce s-au majorat preturile la resursele energetice.
“Actualmente, coeficientul comercial limitat la produsele de panificatie stabilit de agentii comerciali din regiune, se incadreaza in limita prevazuta, adica de pana la 10 la suta”, a spus Postolache.

Totodata, au fost efectuate controale si la producatorii finali de produse de panificatie din raionul Hancesti care, de asemenea, au demonstrat ca majorari de preturi la productia livrata agentilor economici in iulie-august nu s-au facut.
In acest sens, Guvernul face un apel catre toate institutiile si persoanele implicate sa nu admita manipulari pe seama situatiei complicate in care se afla sinistratii.
Anterior, s-a vehiculat ca unele magazine din regiune au scumpit painea cu 25-75 de bani, producatorul din raion lasand pretul neschimbat.

Ce este fericirea pentru o persoana? 

Depinde! Unul e fericit daca poseda un mercedes, altul daca are familie si copii, al treilea daca le ajunge sa-si procure o halba de bere s.a.m.d . Pentru mine fericirea este sa-mi ajut aproapele meu,  sigur in masura posibilitatilor.

O fac nu pentru a ispasi vre-un pacat, o fac pentru ca in asa mod ma realizez ca persoana, dat faptului ca am obtinut din partea Domnului un pic de noroc , dar si  libertatea, care ma ajuta sa ma realizez moral si sa adun in interiorul sufletului meu virtutiile umane ca: prieteniea, solidarietatea, onestatea, ertarea, compasiunea, dragostea fata de aproapele meu si binele comun pentru societatea in care traesc.

Cind am aflat de ce-a ce sa intimplat in Moldova, mi-am zis, ca e necesar sa facem ceva. Sa incepem o campanie de voluntariat pentru a ajuta in masura posibilitatilor , conationalii nostri de linga Prut.  Îmi dau bine seama că majoritatea din noi au destule probleme personale, dar e necesar să începem a dezvolta coeziunea civică şi solidaritatea umană a societăţii moldave.

Noi, cei care am savurat deja din Libertate, Democraţie şi Solidaritate, nu trebuie să uităm de unde venim şi să recunoaştem că  avem o viaţă mult mai fericită decât sinistraţii de pe malurile Prutului.

Orice gest de solidaritate este necesar sa-l propagăm, să fim un exemplu pentru alţii, să încurajăm şi susţinem compatrioţii noştri - pentru a face bine celui de lângă noi (fie el şi departe de casa ta). Binele Comunitar, care atât de mult este promovat în Occident de către Biserică, asociaţiile de voluntari şi din partea persoanelor cu spirit filantropic.

Ma bucur ca apelul asociatiei noastre a fost auzit si a indrumat atitea doritori ca sa ajute sinistratii, aici numele voluntarilor , foto si blogul dedicat acestei activitati Umanitare:

MULTUMIM VOLUNTARILOR:

Lidia Chirtoaca,

Ion Chirtoaca,

Nina Duca ,

Maria - Pia Illuminati,

Olesea din Bergamo,

Mihai de la Firente,

Gheorghe Dragnev,

Aliona Soltan,

Sanda Olaru,

Eleonora Ursu,

Zavatin Liuba,

Zavatin Dorina,

Lidia Lupan,

“ Caritas” din orasul Ladispoli,

Luigi Neri,

Dima Turcan,

Vera Fano,

Lino Tatangelo

Ruta N. 066 masina N. CMH 501 Italia-Moldova-Italia :Aurel , Vova si Andrei .

http://solidarietate.blogspot.com 

Un rol important pentru a trimite  aceste ajutoare il au autocarele care merg spre  Moldova. Fara sustinerea rutei de microbuze  - Moldova-Italia-Moldova, N. 066 ( masina N. CMH 501 , in frunte cu Aurel, Vova si Andrei) , sacrificiile noastre nu aveau un ezit positiv. Pina la ziua de azi, de cind sa intimplat aceasta tragedie noi am trimis de la 2 la 8 colete in fiecare simbata.

In Moldova aceste ajutoare au fost intilnite si raspindite printre sinistrati de catre colaboratorii Fondatia “Copilul” , care este condusa si sustinuta finanzia de catre 

Gian Luca di Marco

Associazione di Promozione Sociale
Italia-Moldavia (onlus)
www.italiamoldavia.org
tel/fax 0332/772920
cell. 345/0919825

Am primit informatie de la Fondatia “Copilul” dar si din presa Moldovei am citit ca sinistratii nu mai au nevoe de haine …

De-acea am decis ca noi nu ne oprim aici, toti sacii cu haine , care sau acumulat la depozit vor fi trimisi unor familii cu multi copiii.

Deja primele doua colete au ajuns, cum vedeti in foto..

 http://picasaweb.google.it/assomoldave

Asistenţă pentru persoanele şi regiunile afectate de inundaţii în iulie 2010 .

 La initiativa Bisericii Romano-catolice din Republica Moldova, Departamentul său Social, Misiunea Religioasa Catolica Caritas Moldova raspunde la chemarea de a veni in ajutorul persoanelor afectate de calamitatile naturale - inundaţiile si ploile torenţiale din iunie - iulie 2010.

 

În acest scop Caritas Moldova s-a adresat la un şir de organizaţii de peste hotare pentru sprijin financiar. Pînă în prezent 10 organizaţii internaţionale donatoare şi-au oferit suportul pentru susţinerea sinistraţilor în cadrul acestui proiect, după cum urmează în urmatorul tabel:

1	Consiliul Pontifical "COR UNUM", Vatican	$30 000
2	CRS - Asociaţia Obştească „Fililala din Moldova a organizaţiei necomerciale Catholic Relief Services – United States Conference of Catholic Bishops” din SUA	$35 000
3	USAID	$35 000
4	Caritas Switrzerland	31 000 €
5	SDC - Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare	74 000 €
6	Caritas Germania	20 000 €
7	Caritas Luxembourg	25 000 €
8	Caritas Austria	20 000 €
9	Caritas Italiana	10 000 €
10	ONG "Moldova not Forgotten", Marea Britanie	2 000 €

La initiativa Excelentei Sale Anton Cosa, Episcopul Bisericii Romano-catolice din Republica Moldova la 18 iulie a.c. in toate parohiile catolice s-a organizat o colecta de bani pentru a ajuta sinistratii inundaţiilor din vara acestui an, iar colaboratorii organizaţiilor diecezane au oferit salariul pentru o zi de muncă. Astfel a fost colectata suma de 24 774 lei.

Pîna în prezent suma totală a contribuţiilor colectate constituie 253 650 Euro sau 4 033 035 lei.

Din aceasta suma colectata, Caritas Moldova planifica in urmatoarele cinci luni să acorde sinistratilor ajutoare sub forma de produse alimentare, lengerie de pat, mobilier, aparataj de uz casnic, materiale de construcţie, material semincer pentru urmatorul an agricol, consiliere psiho-socială.
Beneficiari vor fi sinistratii din raioanele Ungheni, Nisporeni, Hînceşti si Cantemir.

În acest context, Misiunea Religioasa Catolica Caritas Moldova multumeste tuturor binefăcătorilor pentru solidaritate şi sprijin financiar în desfaşurarea acestui proiect de ajutorare a sinistraţilor inundaţiilor si ploilor abundente din vara 2010.

Fiecare leu din suma adunata, credem, a fost oferit din inima, cu generozitate si gînduri bune. De aceea multumim tuturor din toata inima.
http://www.caritas.md/index.php?mod=readnews&categ=1&id=93

Guvernul va aloca bunuri materiale din rezervele de stat pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor.

www.euranet.eu

Imaginea 1/1

Guvernul urmează să decidă, în şedinţa de astăzi, alocarea bunurilor materiale din rezerva de stat, pentru înlăturarea pagubelor cauzate de inundaţiile din acest an.
Tot astăzi, Executivul trebuie să decidă ce premii vor fi oferite sportivilor moldoveni, care vor obţine medalii de la Jocurile Olimpice pentru Juniori de la Singapore. 
Guvernul urmează să aloce Agenţiei "Apele Moldovei" cinci tone de motorină. Ministerul Afacerilor Interne va beneficia de aproximativ 29 tone de motorină şi peste 14 tone de benzină, în valoare de peste 500 de mii de lei. Pentru consiliul raionul Cantemir vor fi alocate 14 mii de lei, pentru achiziţia unei tone de benzină. Aproximativ 2,5 mii de foi de ardezie vor fi alocate consiliilor raionale din Râşcani şi, respectiv, Taraclia. Valoare acestora este estimată la 200 de mii de lei.
http://www.publika.md

La 23 august vor demara lucrările de construcţie a caselor pentru sinistraţi.

Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat astăzi, în satul Nemţeni, raionul Hînceşti, o şedinţă de lucru în problema lichidării consecinţelor inundaţiilor. În cadrul şedinţei, au fost discutate subiecte ce ţin de plasarea temporară a sinistraţilor, asigurarea lor cu cele necesare, problemele ce există şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse în continuare în acest sens. // Moldpres 

 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

De ce banii donaţi nu ajung la sinistraţi? (II)

 

Operatorii de telefonie din ţară au încheiat deja campaniile de colectare de fonduri pentru ajutorarea sinistraţilor, dar şi acum banii nu se grăbesc să ajungă la destinaţie. Ei continuă să fie îngheţaţi în contul Trezoreriei de Stat, în loc să fie redirecţionaţi de urgenţă familiilor nevoiaşe.
După 35 de zile de la lansarea campaniei media în sprijinul sinistraţilor şi respectiv 39 de zile de când Guvernul a deschis contul trezorerial unic (460100000000005) şi trei conturi beneficiare, în lei, dolari SUA şi euro, la sinistraţi au ajuns doar 4,6% din banii donaţi.
Compania publică TRM, care a lansat împreună cu Guvernul teleradiomaratonul din 11 iulie 2010 „Eşti cât dăruieşti – ajută sinistraţii” şi a susţinut informaţional campaniile operatorilor Orange, Moldtelecom şi Moldcell, a difuzat deja un comunicat de presă în care se laudă că a acumulat „milioane pentru sinistraţi” şi îşi exprimă „recunoştinţa” sufletelor a mii de cetăţeni de la noi şi de peste hotare sensibilizate de acţiunea dânşilor…
Oare TRM este la fel de recunoscătoare şi Guvernului care, însuşind de la cetăţeni circa 28,8 milioane de lei, a repartizat pentru ajutorarea sinistraţilor doar 1 milion şi 330 de mii de lei? Este, oare, motiv de laudă faptul că toate milioanele adunate se reduc doar la unul singur care ajunge la destinaţie? Categoric NU. Mult mai mult decât numărul banilor ar trebui să ne preocupe utilizarea raţională, corectă şi legală a acestora. Or, ajutoarele cu acest scop şi au fost donate, pentru a fi canalizate nemijlocit în ajutorul locuitorilor din localităţile inundate.
Un alt semn de întrebare ridică modul de utilizare a donaţiilor externe, direcţionate spre alte conturi decât cele declarate de Guvern. Până în prezent, Republica Moldova a primit ajutoare materiale externe de la România, Georgia, Israel, SUA, Austria, Polonia, Germania, Kazahstan, ONU, Comisia Europeană, dar şi de la diasporele moldovenilor de peste hotare. Să efectuăm un simplu calcul matematic al resurselor financiare donate din exterior.
SUA a oferit autorităţilor moldovene un ajutor în valoare de 300 de mii de dolari: 50 mii de dolari în formă bănească şi bunuri în valoare de 250 mii de dolari. Suplimentar, ambasada SUA în parteneriat cu Organizaţia Militară Europeană a mai oferit bunuri în valoare totală de peste 220 mii de dolari.
Şi Guvernul de la Bucureşti a decis să ajute sinistraţii din Moldova – cu materiale de construcţii din suma grantului nerambursabil de 100 de milioane de euro, oferit Republicii Moldova pentru construcţia numărului necesar de locuinţe pentru sinistraţi. Guvernul Român a adoptat 2 hotărâri prin care acordă Moldovei 30 de milioane de lei româneşti/roni (9 milioane 91 de mii de dolari) şi suplimentar 143 de mii de roni (43 mii de dolari).
De asemenea, Comisia Europeană a oferit prin Federaţia internaţională a Crucii Roşii un ajutor de peste 140 de mii de euro (180 mii de dolari). Israelul a oferit un ajutor umanitar estimat la 20 de mii de dolari. 15 mii de euro (19 mii de dolari) a oferit Germania. O asistenţă umanitară în valoare de 100 de mii de euro (128 de mii de dolari) a fost acordată de Polonia.
Aşadar, valoarea estimativă a donaţiilor externe este de cel puţin 10 milioane de dolari, potrivit cifrelor declarate. Cine monitorizează aceşti bani şi care este garanţia că ei vor ajunge la destinaţie, dacă din cei 2,4 milioane de dolari „la vedere” (28,8 milioane de lei de pe conturile deschise de Guvern) doar 112 mii de dolari (4,6%) au ajuns la sinistraţi?
Pentru construirea noilor case destinate celor afectaţi de inundaţii Guvernul a stabilit suma de 400 de milioane de lei (33,67 milioane de dolari). În acelaşi timp, valoarea materialelor de construcţie pentru edificarea acestor case a fost estimată de partea română la circa 9,1 milioane de dolari sau de doar 27% din aşa-zisul „cost” al caselor – bani care deja au fost transmişi ca ajutor umanitar autorităţilor de la Chişinău. În mod firesc, materialele de construcţie reprezintă cel puţin 50% din cota cheltuielilor pentru locuinţă. Prin urmare, un semn mare de întrebare prezintă metodologia de estimare utilizată de guvernul moldovean.
O suspecţie de tentativă de spălare de bani o observăm şi în cazul estimării pagubelor. Guvernul Moldovei a stabilit valoarea pagubelor provocate de inundaţiile din vara aceasta la cifra de 65 milioane de dolari. Comparativ, valoarea pagubelor produse în urma inundaţiilor din 2008 a fost estimată de Guvernul precedent la doar 1 milion de dolari. Ar trebui să înţelegem, prin urmare, că inundaţiile din acest an au fost de cel puţin 65 de ori mai distructive decât cele din 2008. Aceasta în condiţiile în care, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cantitatea de precipitaţii şi viitura din anul 2008 au fost cu mult mai mari decât în acest an (2 norme lunare comparativ cu 100 de milimetri). În 2008 au fost şi revărsări masive ale Nistrului pe întreg cursul său. Anul acesta a fost afectată doar plaja de la Vadul lui Vodă. De asemenea, şi suma acumulată pe conturile deschise de Guvernul precedent a fost de 2,2 ori mai mare (64 milioane de lei) decât suma acumulată în acest an. Să nu uităm şi faptul că 26 milioane din acei bani au dispărut fără urmă.
În 39 de zile de la distribuirea primelor donaţii, sinistraţii au beneficiat doar de 500 de lei pentru cheltuieli curente, deşi o parte din oamenii, care au avut de suferit în urma viiturii, spun că nu au primit nimic din ajutoarele trimise. Ei s-au plâns presei că tot ce îşi doresc acum este să-şi primească locuinţele promise pentru a începe o nouă viaţă. În acelaşi timp, Guvernul încă se pregăteşte de demararea construcţiei primelor case pentru sinistraţi, lucrările fiind preconizate începând cu 23 august curent. De asemenea, premierul Vlad Filat a anunţat abia vineri, 13 august, în cadrul şedinţei Comisiei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor, că sinistraţii urmează să mai beneficieze de 500 de lei pentru cheltuieli curente, cerând factorilor de decizie „să acţioneze operativ ca aceşti bani să ajungă cât mai repede la sinistraţi”. Pe bune, după o pauză de 5 săptămâni de când sinistraţilor le-a revenit nişte bănuţi din donaţii (4,6%), autorităţile într-adevăr „se preocupă” ca eventualii bănuţi să ajungă „cât mai repede” la sinistraţi… S-a văzut clar cât de „operativ” a acţionat Guvernul până în acest moment, când avem îngheţaţi în contul Trezoreriei de Stat circa 95% din donaţii.
Abia la 11 august curent, când conturile pentru donaţii s-au închis deja, s-a trezit şi adormita Procuratură Generală, care a declarat, într-un târziu, că va monitoriza ca donaţiile pentru sinistraţi să ajungă la destinaţie. Procurorii au primit şi sarcina să verifice toate semnalele populaţiei în ce priveşte repartizarea şi utilizarea mijloacelor alocate pentru lichidarea pagubelor.
În atenţia procuraturii, acum 10 zile în spaţiul public a apărut „semnalul” De ce banii donaţi nu ajung la sinistraţi? Cu mare regret, în acest interval de timp nimic nu s-a schimbat. S-au înmulţit doar banii pe conturile Ministerului Finanţelor, în timp ce cota de bani care a revenit sinistraţilor a scăzut, de la 5,4 la 4,6%.
Prezentul „semnal” vine să confirme încă o dată realitatea dură cu care continuă (!) să se confrunte cetăţenii din zonele sinistrate, precum şi să puncteze eventualele tentative ale autorităţilor de spălare de bani. Indicii sunt alarmanţi, însă mai alarmantă este indiferenţa factorilor de decizie şi monitorizare, dar şi a presei faţă de aceşti indicatori. Sinistraţii au nevoie de ajutorul nostru, ei au nevoie de mai mult decât o implicare formală. Toleranţa ZERO pentru escroci!

Autor: Denis Zavorotnâi
Sursa: artificii.wordpress.com